Wonnemar sau Paradisul acvatic?

Piscina, sauna, SPA si Wellnes … ce ai putea sa-ti doresti mai mult intr-o zi de iarna geroasa? Am hotarat sa testam si noi un complex de agrement aflat relativ aproape de noi, in Ingolstadt. Pana acum am frecventat doar Paradisul acvatic din Brasov pe care il recomand tuturor. Mai jos voi incerca sa fac o scurta comparatie intre cele doua oferte de relaxare, axandu-ma in primul rand pe piscine si innot, acesta fiind aspectul cel mai important pentru noi, o familie cu doi copii mici.
1) Wonnemar
Am ajuns intr-o Duminica dimineata, inainte cu cateva minute de deschidere (ora 10). Abia am mai gasit un loc de parcare si am stat la coada ca sa intram. Pretul este de 10euro/2ore/adult respectiv 11euro/4ore sau 13 euro intreaga zi. Intri, primesti un fel de cheita, te schimbi la vestiar, pui hainele in dulap si urci cateva trepte spre bazine.
Atmosfera acceptabila, cald, ne indreptam spre sezlongurile de langa bazinul de copii. Am reusit sa gasim doua locuri. Bazinul destul de micut, partea pozitiva fiind intrarea lina, astfel incat bebelusii pot sta la margine in fundic iar cei mai mari se pot balaci dupa voia lor nitel mai incolo. Apa potrivita, avantaj pentru copii mai mari un tobogan lung aflat in afara bazinului.
Bazinul mediu, in care statea mai toata lumea avea un mini-tun de apa, facea din cand in cand valuri si era dotat cu un tobogan de familie.
Bazinul de innot dezamagitor de mic, adancime 2m, fara trambuline, destul de aglomerat, nu puteai innota fara sa te ciocnesti de cineva pe traseu.
Interesant bazinul combinat interior-exterior, apa calda, contactul cu aerul rece de afara si un mic vartej in centru care te facea sa te simti ca intr-o masina de spalat 🙂
Marele plus – toboganele speciale: „cadere libera”, „ochiul magic”, „gaura neagra”, „turbo slide” (poti atinge o viteza de 50km/h). Le-am testat pe toate. Senzatii tari, adrenalina, mai ales cand ai impresia ca ai ramas blocat la jumatatea toboganului si nu vei mai putea iesi de acolo. Un alt lucru pozitiv e podeaua, facuta special sa nu aluncei, chiar daca alergi si nu ai papuci.
In rest nimic interesant, cel putin nu pentru noi. Bineinteles exista si un restaurant, partea de SPA nu am vizitat-o.
Voi pune si cateva poze gasite pe net, noi nu am facut niciuna.

2) Paradisul acvatic din Brasov
Nu este la fel de aglomerat, desi aici mergeam in general in cursul saptamanii, deci cine stie… La fel astepti putin la intrare, primesti cheita, 2 ore 30RON, 3 ore 40Ron, zi intreaga 55 Ron. Obligatoriu dus inainte de a intra in bazine!
Bazinul de copii 0,35m, un tobogan mic de plastic pus in el (daca nu esti atent te rastorni cu totul), apa calda. Copiii se pot juca si „pe uscat” intr-o casuta sau se pot balansa pe un elefantel. E momeala buna pentru a mai iesi din cand in cand din bazin, inainte de a se ofili complet.
Bazinul de relaxare, cu hidromasaj, cel in care se practica si Aquagym, e adanc de 1,35. E foarte placut sa te relaxezi sub jetul de apa sau sa treci prin mini-cascada. Te poti delecta admirand peisajul montan inzapezit.
Bazinul de innot se poate compara cu unul olimpic, adanc de 4m in apropierea trambulinelor. Aici poti sa innoti pana obosesti, plus ai o priveliste incantatoare, mai ales cand apune soarele.
Doua tobogane, unul inchis unul deschis. La fel piscina mixta interior-exterior. Atentie cum calcati, podeaua aluneca destul de tare.
Tariful de intrare cuprinde si accesul la jacuzzi, sauna, grota. Nu ratati dusurile rustice!

All in all eu prefer Brasovul :), voi ce ziceti?

Poiana Brasov

Destinatie deosebita pe tot timpul anului, dar mai ales iarna, Poiana Brasov este o statiune turistica de schi remarcabila, aflata la 12 km de Brasov, la peste 1000m altitudine.

Se poate ajunge aici usor, din Brasov cu masina personala sau transportul in comun (linia 20 din Livada Postei) sau dinspre Risnov. Exista si poteci turistice sau drumuri forestiere, cel mai cunoscut fiind „drumul vechi”, care porneste de la Pietrele lui Solomon si ajunge in Poiana Mica.

Ce putem face in poiana?

Timpul liber poate fi ocupat iarna cu schi (sunt 12 partii omologate, cu grade de dificultate diferite), snowboard, sanius, patinaj, plimbari cu ATV-ul, iar vara cu echitatie, deltaplan, bungee-jumping, parapanta, catarare, tir cu arcul si cu pusca sau paint-ball, drumetii montane in masivul Postavaru sau un gratar in Poiana Mica.

Utile:

webcam live din Poiana Brasov : http://www.poianabrasov.org/cat_imagini_live_poiana_brasov.html

atractiile statiunii: http://www.vacanta-ta.ro/atractii-turistice/60_Statiuni-montane/102_Poiana-Brasov/

Sambata de Sus

Daca doresti sa te bucuri de momente de relaxare, aer curat, drumetii montane, dar si de o vizita la fantana tamaduitoare de la Manastirea Brancoveanu, alege sa mergi in Sambata de Sus. Situata intre Brasov si Sibiu, in depresiunea Fagaras (acces rutier de pe DN1 E68), zona este pitoreasca. Pasionatii de drumetii pot alege sa urce spre Vf. Moldoveanu, cabana Sambata (cota 1400), drumul spre lacul Urlea dar si ruinele castelului Brancovenesc.

Manastirea de calugari Brancoveanu este renumita ca loc de reculegere. Muzeul Manastirii detine una dintre cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, manuscrise, pergamente precum si obiecte de cult. Tot aici descoperim si Academia de la Sambata, obiectiv cultural-religios.

Linkuri utile:

www.manastireabrancoveanu.ro

www.sambatadesus.ro

Vulcanul stins de la Racos

Plecarea din Brasov, spre Sighisoara. Drum excelent, atentie la radare.
Dupa Rotbav, padure, serpentine, padure. Cum iesim din padure, dupa un urcus sustinut, prima la dreapta spre Bogata, directia Racos – 10 km. Drum de tara (romaneasca) fie-va mila de masina. Vmax=30km/h
Prima iese in cale biserica din Bogata @:
Trecem cu succes prin Bogata, lasand in spate constant, un nor de praf alb ce se ridica de pe drum.
Trecem peste Olt, fecem la dreapta, spre Racos. Asfalt impecabil. Trecem prin Racos, intrebam localnicii cum ajungem la cariera, primim raspuns (nu strica sa stiti putina maghiara). Cum se termina asfaltul, dupa 300m, facem stanga si urcam (cu masina) o rampa abrupta, dam buna ziua paznicului primitor, am ajuns in cariera de la Racos. (Atentie, doar Duminica nu se lucreaza. In rest, aveti sanse sa prindeti detonari… ca in orice cariera.)
Ne ies in cale coloanele de bazalt @ :
Si schingiutul bucselor incepe sa aiba sens. Peste alte 300m, la stanga cariera de bazalt.

La vulcanul stins @ am ajuns pe jos, pe camp.

Pentru drumul de intoarcere cititi de jos in sus comentariul, doar daca nu va descurcati alt fel.

PS: pe unde vedeti semnul cozii de maimuta @ – inseamna ca sigur gasiti informatii exhaustive sau nu pe Google (Earth sau nu)

Manastirea rupestra de la Sinca Veche

Plecarea din Brasov, spre Sibiu (momentan – octombrie 2006 – drumul e in lucru si e presarat de semafoare). La aproximativ 40 km de Brasov , imediat dupa Persani, drum la stanga, cu directia Sinca Veche.
Undeva pe stanga se vede zona unde trebuie sa ajugem
Intram cu incredere in Sinca Veche, pana ajungem in „centru”. Un indicator arata directia „Sinca Noua” spre stanga. Tot pe stanga este si biserica din Sinca Veche. Mergem deci spre stanga, si la 50 de metri de intersectie urmam semnul „Manastirea rupestra” (n-am inteles rolul ghilimelelor…):

De aici inainte va puteti descurca foarte bine accesand http://www.sincaveche.ro/ . Un Virtual Tour de nota 10 care va poarta prin toate incaperile grotei si nu numai. Prelata inscriprionata „CFR MARFA” ascunde Manastirea rupestra:

Printre multe inscriptii de gen „Costel+Geta=Love” se se mai disting si alte desene ce ridica multe semne de intrebare: Cand au fost facute? De cine? In ce scop? etc..

Afara, copacii cresc din piatra seaca

Merita sa ajungeti aici! Cu siguranta o sa prindeti si cadre mai bune. Nu uitati trepiedul acasa! (ca subsemnatul).
Ce mi se pare interesant? Distanta in linie dreapta (masurata pe Google Earth) de la Sinca Veche pana la Corbii de piatra este egala cu distanta de al Sinca Veche pana la Manastirea Cetatuia = 58km. Puteti verifica. Alta curiozitate: Sinca Veche: 25 grade 10′ longitudine E, Cetatuia: 25 grade 11′ longitudine E. Succes!

Piramidele de la Sona

Piramidele de la Sona, le-am descoperit intamplator pe net si cu ajutorul Google Earth le-am gasit relativ usor. Am mers cu masina pana aproape de Fagars, am trecut prin sat si apoi pe jos pe o carare abia vizibila.

Sunt sapte movile aliniate pe doua randuri, trei pe o parte si patru pe cealalta. Asta e ciudatenia, că sunt dispuse astfel. De aici au rasarit tot felul de legende: unii zic ca ar fi opera unui vechi popor al uriasilor; altii cred ca e doar rodul unui „moft” al naturii.

„Este vorba de glimee, alunecari de teren de dimensiuni uriase care s-ar fi produs dupa ultima glaciatiune (acum 10 000 ani).

Forme asemanatoare exista in mai multe locuri din Depresiunea Transilvaniei. Unii ar sustine teoria mormintelor dacice sau urme ale unor civilizatii predacice”.