Jud. Harghita

Perioada: 27-29 iunie 2009

Traseu: Brasov – Sf. Gheorghe – Baile Tusnad – Miercurea Ciuc – Lacu Rosu – Bicaz (Cheile Bicazului) – Piatra Neamt – Tg. Neamt (M. Varatec, M.Agapia, Schitul Sihla, M.Sihastria, M.Secu, M.Neamt, cetatea Neamtului, casa memoriala Ion Creanga) – Gura Humorului (M. Voronet, M. Humorului) – Moldovita – Sucevita – Putna (Schitul Daniil Sihastrul) – Radauti – Arbore – Cacica (salina) – Suceava (cetatea de Scaun, M.Sf. Ioan cel Nou) – Botosani (Ipotesti, casa memoriala Mihai Eminescu, lacul cu nuferi) – Tg. Frumos (muzeul de la Cucuteni) – Roman – Bacau – Onesti – Sf. Gheorghe – Brasov

Vremea: in general insorita, partial nori, 23C, averse de ploi spre seara

Lacul Rosu: este un lac de baraj natural aflat la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de cca. 26 km de orasul Gheorgheni din judetul Harghita, pe DN 12C, in statiunea cu acelasi nume. Are forma de „L”, adanc de 10 m, avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m.
Datorita precipitatiilor atmosferice abundente, mari suprafete de teren de pe coasta nord-vestica a muntelui Ghilcos s-au prabusit, alunecand pe stratul de argila, închizand valea Verescheului, unde au confluenta mai multe parauri cu debit semnificativ. Oglinda apei este strapunsa de trunchiurile de brazi, care sunt ramasitele padurii inundate de lac.

Denumirea lacului atat în limba romana cat si în cea maghiara, provine ori de la muntele Ghilcos (Ucigasul) ori de la paraul Rosu (Verescheu). Una dintre legendele populare face legatura între „ucigas” si ,,rosu”, povestindu-ne ca la prabusirea muntelui respectiv la formarea lacului, a fost înmormantat o turma de oi cu ciobani si caini, timp indelungat apa lacului a fost rosie de la sangele lor. 0 alta legenda ne povesteste ca o frumoasa fata a fost rapita din targ de un haiduc si adusa între stancile Suhardului Mic. Fata a cerut ajutor duhului muntelui. Duhul a ascultat fata si a ajutat-o sa iasa dintre stanci.. Haiducul s-a speriat si a dat cu o bata în stanci, care au început sa se prabuseasca si au îngropat totul din vale închizand si valea.

Cheile Bicazului: reprezinta una din cele mai atragatoare zone turistice ale tarii. Situate in partea centrala a Muntilor Hasmas, apartinand Carpatilor Orientali, si fiind delimitate la nord si nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) si la sud-est de Suhardul Mic (1352 m), fac legatura intre judetele Neamt si Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se intind intre statiunea Lacu Rosu si satul Bicazul Ardelean, sunt formate de raul Bicaz si afluentii sai (din care cel mai important este Bicajelul) si leaga Transilvania de Moldova.

Manastirile Varatec, Agapia, Sihastria, Secu, Neamt si schitul Sihla:

drumul de la M. Agapia catre schitul Sihla este un drum forestier bun. Se parcurg aproxiamtiv 8km. Pelerinii care vor sa urce pe jos, pot scurta distanta la jumatate, traversind padurea, pe o carare marcata cu triunghi albastru ce urca pana la fantana si pestera Cuvioasei Teodora, continua pe langa „biserica dintr-un brad“ (1763) si coboara la Schitul Sihla. Pestera este situata intr-un spatiu ingust dintre doua stanci inalte, in care a fost creat un altar de rugaciune, luminat mereu de luminari si candele aprinse de vizitatori.

Zona este presarata cu pietre „megalitice” impresionante… e deosebit de frumos. La jumatatea drumului forestier catre M. Sihastria, un indicator arata o poteca ce duce spre alt lacas sfant din inima padurii, in locul numit Rapa lui Coroi, unde se afla Schitul Daniil Sihastru, aflat la aproximativ o ora de mers prin padure pe un traseu anevoios. Constructia bisericii a inceput in 1994 si a fost terminata abia in 2004.

Cetatea Neamtului: dateaza din sec. XIV, fiind ridicata intr-o prima forma in timpul domniei lui Petru Musat, probabil intre anii 1382-1387. Era alcatuita pe vremea aceea doar din fortul central, de forma patrata si turnuri de aparare in colturi. Zidurile cu creneluri aveau aproximativ 12 m inaltime si 3m grosime. In a doua jumatate a sec. XV, pentru a se opune expansiunii otomane, Stefan cel Mare aduce imbunatatiri cetatii. S-a ridicat un al doilea zid pe latura nordica, prevazut cu patru bastioane de forma semicirculara, mai usor de protejat in fata tirului de artilerie. Vechiul sant de aparare a fost astupat si s-a sapat altul in fata noilor ziduri. Inaltimea intregului ansamblu s-a ridicat prin adaugiri la aproape 20 m si o noua poarta principala s-a deschis sub turnul nord-estic. Cetatea va fi renovata in vremea lui Vasile Lupu (1634-1653). Pe langa alte imbunatatiri, paraclisul cetatii este dezvoltat ca biserica a manastirii pe care el o intemeiaza aici.
In 1691 constructia rezista ostilor lui Ioan Sobieschi, dar in 1718, Mihai Racovita darama o parte din ziduri si ruina incepe sa se instaleze.
Cetatea a fost restaurata si consolidata recent (se redeschide dupa 5 iulie a.c.)

Casa memoriala Ion Creanga: Trecand podul peste „Ozana cea limpede si frumos curgatoare”, ajungem la Humulesti, localitate cunoscuta din „Amintiri din copilarie ” a lui Ion Creanga, in prezent cartier al orasului Targu Neamt. Casa este un tipic monument de arhitectura populara, construita din barne groase lutuite, are o prispa ingusta de lut si un acoperis larg de dranita.